Va avertizez inca de la inceput ca va fi un articol cu impact emotional puternic, cei care se stiu cu probleme de sanatate pe la inima sau creier ii rog din suflet sa nu citeasca.
Deasemenea, tot ce voi spune reprezinta doar parerea mea, simple opinii, nu afirm si nu voi afirma niciodata ca ceea ce urmeaza sa spun este adevarat. Din punctul meu de vedere sunt doar niste interpretari si analogii bazate pe experienta mea de viata, habar nu am daca reprezinta un adevar sau sunt simple iluzii.
Cum am spus si in alte topicuri, de aproape 13 ani imi petrec timpul la calculator aproape zi de zi fara pauze mari, somn putin, mult lucru de noapte. In astia 13 ani am avut perioade si perioade, fie de creativitate maxima, fie de letargie profunda (lene), tot cautam raspunsuri la intrebari din instinct fara sa am vreo idee clara, de ce o fac... In anii astia am fost capabil usor sa ii ajut pe altii sa faca bani, prin sfaturi si idei, dar pe mine nu m-au atras niciodata...
Se spune deseori ca daca ai bani, cu atat iti doresti si mai multi... uite la mine a fost taman invers, cu cat am avut bani mai multi cu atat m-am simtit mai neimplinit si nefericit... a trebuit sa fiu iar liber de bani (intr-o versiune mai moderna) pentru a simti ce inseamna aia pace sufleteasca.
Pentru cei care nu imi stiu istoricul, provin dintr-o familie saraca financiar, familie de clasa mijlocie pe vremea lui Ceausescu dar destul de fericita, insa foarte saraca dupa el... parintii mei au intrat in depresie dupa revolutie pentru ca si-au pierdut locul de munca, se gandeau ca nu mai au ce sa ne puna pe masa, plus ca noi trageam de ei fara sa constientizam, sa ne cumpere x,y,z ca orice copil...si faceam tot felul de figuri cand ni se spunea ca nu mai au cu ce.. ca deabia au bani sa ne puna pe masa de mancare...
In iarna anului 1993, cand aveam 13 ani, mi-au spus ca nu au cu ce sa cumpere brad de Craciun, am fost devastat sufleteste desi nu era mare chestie, stiam deja ca nu exista Mos Craciun, dar in acelasi timp stiam instinctual ca zilele alea sunt minunate.. si cum sa stau eu fara brad in casa... mi-am luat frumos 2 prieteni si o panza de bomfaier, m-am dus in afara orasului in prima padure care am gasit-o, am cautat un brad frumos, dar am nimerit un molid argintiu foarte inalt... m-am suit in el si i-am taiat varful.. Am venit cu el acasa traversand centrul orasului. L-am adus parintilor mei pe tava... Tata era in criza, mai avea putin si ma batea “cum ai putut sa vi cu bradul pe centru, daca te vedea politia, ne bagi in belele pe toti, bla bla bla”, noroc cu mama ca l-a calmat, s-a linistit imediat si m-a lasat in pace.. a doua zi mi-a multumit si el.. si se lauda cu fapta mea pe unde putea..
E doar una din multele amintiri ale copilariei mele, generatia mea .. majoritatea nu am avut bani, dar ne bucuram de viata in adevaratul sens al cuvantului (nu toti, dar foarte foarte multi) eram liberi, ne simteam liberi, oamenii strazii.. ieseam diminteatza pe strada la joaca (cand nu era scoala) si ne prindea seara tot la joaca... stiam aproape toti cum se sare un gard, cum se fuge dupa ce ai comis-o, cum sa te sui intr-un copac si sa cobori din el fara sa iti rupi gatul, cum sa dai cu piciorul in minge, cum sa te joci in blocuri aflate in constructie, cum sa prinzi trantori si sa le bagi un pai in dos etc..
Nu prea stiam noi ce e aia foame, coltucul de paine era la moda atunci ca fel de mancare principal, nu ca nu ar fi fost de mancare ci pentru ca nu aveam timp de mancare, trebuiau parintii sa vina sa ne ia dupa strada cu multe multe insistente.. asta doar in cazul in care ne si gaseau
In sfarsit am ajuns la maturitate, absolut toti “batranii” din jurul nostru, ne repetau obsesiv “Generatia voastra nu are nici o sansa, ne este mila de voi, s-a dus Ceausescu, au distrus astia tara! Ce bine era cu el!” desi cu doar cativa ani in urma mai toti il detestau... l-ar fi omorat cu mana lor, daca puteau...
Eu le spuneam tuturor, desi eram necopt si nu prea credeam ce ziceam, “bai nene, o sa fie bine, ne descurcam noi cumva”, pana si in prezent imi rasuna in cap vorbele lor si ale mele... cat de usor se da omul dupa cum bate vantul... cat de usor au transformat un Dictator intr-o legenda vie... cata contradictie la nivel mental.. pai ori era bine ori era rau ? Daca era bine de ce l-am omorat ? De ce ne-am bucurat cand el si nevasta-sa primeau gloante? De ce astazi regreta batranii? De ce regreta si copiii batranilor? De ce se minuneaza toti de ceea ce s-a realizat pe timpul lui... si il invoca, il readuc la viata... De ce istoria ne arata mii de exemple de oameni care desi au facut RAU au ramas legende sau sunt sfinti.. .de ce ? De ce ? De ce?
De ce sunt foarte putini care isi pun aceste intrebari public? Pentru ca eu stiu ca multi Romani si-au pus aceste intrebari, dar din n motive, s-au ferit sa le faca publice.. De ce suntem singura natie dupa pamant care suntem maestrii in a vedea defectele altora, dar aproape incapabili sa le vedem pe ale noastre? De ce paraseste Romanul tara lui "iubita", dar apoi dupa ce se realizeaza are o dorinta arzatoare de a se intoarce? De ce Romanul ca individ este putere fie pe partea Binelui sau a Raului, de ce nu este UNIT cum sunt alte popoare? De ce este situatia asta de sute si sute de ani.. De ce dacii s-au lasat "calcati" in picioare de Romani? De ce Romania mai exista?, desi ne-au cucerit si turci, si tatari, si austro-ungari etc.. ? De ce Romanilor li se face dor de Romania doar dupa ce o parasesc? De ce?
De ce Romanul aparent este super religios dar in viata de zi cu zi si pe internet face exact pe dos? De ce?
Si uite asa mai fratilor dupa mii si mii de intrebari fara raspuns, dupa ani si ani petrecuti in confuzie si contradictie, intr-o zi m-a busit revelatia... toate intrebarile au primit un raspuns mai mult sau mai putin clar incepand cu 30.03.2013 cand ma apropiam de 33 de ani
30+3=33
20+13=33
eu 33
3 de 33 damn...
Zic DA, am belit-o sa ma iertati, ce sa fac? Daca ies in lume cu analogiile mele bazate pe emotii umane, pa pa viata intima, personala etc.. daca tac pa pa liniste sufleteasca... Cum sa fac eu sa dau mesajul, informatia... fara sa ma bage psihiatrii direct la “delir mistic” sau “schizofrenie”.. e imposibil
Normal ca nu am putut realiza din prima ce mi se intampla, si am actionat gresit, in loc sa am rabdare sa se clarifice totul in mintea mea.. am stat 7 zile aproape nedormit (dormeam 1-2 ore, ma trezeam, scriam in Engleza ce simteam.. emotii pure.. scriam repede de frica sa nu uit).. In a 7 a zi am reusit sa scriu mai logic ce pana atunci erau doar emotii pe hartie.. dar totusi instinctual am simtit ca nu e bine sa pun acel mesaj pe Facebook, ca analogiile mele nu erau inca 100% clare, simteam din instinct ca inca nu este timpul potrivit.. ca nu trebuie sa ma grabesc.. ca trebuie sa ma consult si cu alti oameni.
Dupa 7 zile nedormit cum trebuie, aveam o energie in mine de simteam as mai fi putut sta inca 100 de zile fara somn, normal ca nu aveam cum, corpul nu ar fi facut fata si nici voi nu mai citeati postul asta..
Imi sun prietenii din copilarie si adolescenta (am pastrat relatiile cu toti care mi-au fost foarte apropiati pe parcursul vietii) si ne-am intalnit la o partida de biliard si socializare...intr-un bar care a fost si este locul unde eu m-am simtit bine jucand biliard si vorbind cu oamenii... vreo 13 oameni eram in bar, din care 11 prieteni si un baiat pe care il stiam din vedere dar era doar amic.. in sfarsit in total eram 13
Habar nu am avut pana azi de ce 13, de ce tot timpul am simtit instinctual ca 3 si 13 sunt numere importante.. si uite ca tot scriind sirul povestii mi-a picat fisa... Cina cea de taina... o cina de taina formata numai din oameni defecti spiritual.. inclusiv eu.. la data respectiva..si in prezent sunt defect 2% m-am pastrat intentionat impur.. pentru a va putea scrie astazi.
Bai fratilor si cum stateam eu linistit si jucam biliard, ma apuca “delirul mistic” (nici nu stiam ce ala in ziua respectiva) hahahaha si incep sa le fac predica la toti prietenii, usor la inceput si apoi din ce in ce mai puternic.. vorbeam tare, raspicat, demn, le spuneam pacatele pe fata, le spuneam secretele pe fata, imi spuneam si pacatele mele... cu cat vorbeam mai mult.. cu atat crestea energia in mine.. cu cat ma contraziceau mai tare, cu atat gaseam contra argumente mai solide, pana la un moment dat cand toti taceau malc.. si eu vorbeam singur...
Un prieten bun, imi da de ales “Ionut, mergem acasa sau sun la salvare?” eu nimic... el era nervos eu vroiam sa ii arat ce inseamna bunatate.. mi-am dat ochelarii jos si l-am rugat sa imi dea un pumn in cap, pentru a se convinge ca nu are cum sa ma opreasca din vorbit.. i-am spus ca ma voi ridica iar de jos si voi vorbi iar.. pentru ca analogiile mele sunt pure si imposibil de demontat.. Nu a putut sa imi dea pumnul.. constiinta nu l-a lasat.. dar salvarea si jandarmii au venit..
Deja eram cat de cat descarcat de emotii, asa ca la momentul cand a venit salvarea si jandarmii, eu am vorbit foarte calm cu ei... si le-am explicat ce s-a intamplat.. bai nene la 33 de ani mi-am gasit in sfarsit un scop in viata, mi-am gasit credinta.. uite asta cred eu ca vrea Creatorul de la noi.. Era noaptea de Sambata spre Duminca – 7 aprilie 2013... 7 zile de nesomn
Imi iau ei tensiunea, totul ok, eu continuam sa le vorbesc, ei erau socati, ii simteam pe toti ca si cum ar fi fost prietenii mei.. fratii mei.. desi nu ii cunosteam... le vorbeam frumos si din suflet.. ei ma luau la misto.. dar prin comunicare cu ei.. usor usor nu mai ma luau la misto, ii simteam cum incep sa se purifice si ei.. dar era greu.. clar e ca o parte din ei au inceput sa planga.. unul din ei a zis ca simte cum se purifica.. habar nu am daca a zis la misto sau nu.. pentru ca eu am fost antrenat, calit sa nu privesc nimic cu superficialitate.. fiecare gluma, mistocareala, rautate, bunatate eu nu interpretez superficial.
Ma sui in salvare de buna voie, continuuand sa vorbesc despre rolul omului pe pamant, credinta etc.. asa cum o intelegeam eu la data respectiva... in salvare i-a dat lacrimile si altui jandarm.. asistenta dupa salvare a ridicat tonul la mine.. eu am tacut..
M-au dus la spital, la un medic psihiatru, femeie, era ora 3 dimineata Duminica, Doamna Doctor nu a avut timp de mine, m-a tratat ca pe un gunoi uman din punct de vedere spiritual, desi s-a comportat destul de decent din punct de vedere social. In sfarsit, imi pune repede un diagnostic, cateva minute, si ma trimite direct la spitalul de nebuni...
Ajung acolo, normal ca am dat de oameni obositi, era doar 3 noaptea, incep sa le vorbesc si lor, sa le explic, degeaba, eram pe directia clara spre INJECTIE
Nu ma cunosteau, nu ii cunosteam, m-au catalogat direct bolnav psihic in sufletul lor, si au vrut sa ma ajute sa ma fac bine.. nici in ziua de azi ei nu constientizeaza ca era taman pe dos... eu ii faceam bine pe ei...m-au bagat direct la izolare (procedura standard cica) desi nu am fost violent, nu le-am vorbit urat.. nu i-am fortat sa faca ceva ce nu vor sa faca, doar le-am impartasit o mica parte din opiniile mele.
Cu toate "tranchilizantele" (calmante) lor, nu am putut dormi.. faceam flotari si alte exercitii fizice, m-am jucat sotron cu un copil, le-am tinut predica pe seama acelui copil.. care era foarte ok.. doar ca se batuse in orfelinat.. l-au bagat la izolare...
Am stat 2 saptamani in spital, a fost cel mai frumos concediu din viata mea, liniste, natura, prieteni noi... colac peste pupaza, tot din capitolul “coincidente” ale “delirului mistic” gasesc si programator care tot din “coincidenta” este super pregatit pe partea de streaming video.. aproape nimeni din spital nu l-a luat in seama, eu DA...nu va mai spun si povestea lui detaliata ca nu e frumos sa dau detalii din viata intima a altor oameni.
In spital am ajutat cum am stiut eu mai bine tot ce imi iesea in cale... pacienti, doctori, asistenti, atat spiritual cat si financiar (pentru ca banii din pacate atrag atentia si fac omul sa fie mai deschis), orice actiune de bunatate era interpretata ca “delir mistic” si imi mareau doza de medicamente... eu le spuneam deseori “va iert”...
Dupa 14 zile eram terminat fizic, deabia mai puteam sa merg, deabia mai puteam sa imi tin scuipatul in gura... am realizat ca pana la urma vor reusi sa imi distruga si spiritul si l-am rugat pe tata sa ma scoata de acolo...
Dupa spital am mai fost la 2 doctori privati, unul in Bucuresti mi-a spus ca daca vreau pot contesta diagnosticul la IML, doar asa pot scapa de el.. logoree, delir mistic etc... i-am spus si acestui doctor ca nu vreau sa scap de nici un diagnostic pentru ca orice actiune in directia aia va face rau acelor oameni din spital.. doctori, asistenti, pacienti
Al treilea doctor, privat, a fost singurul care a stat de vorba cu mine peste 4 ore, si ii multumesc din suflet, nici el nu m-a putut intelege 100% dar macar am avut cu cine sa stau de vorba.. mi-a zis de curba lui Gauss, de autoconsumare and so on... eu i-am promis ca o sa iau ce imi recomanda el.. adica abilify, depakine, romparkin, rivotril... am ajuns acasa la Bucuresti si chiar am incercat... problema era ca si aceste pastile ma puneau in cap... azi munceam ceva la computer, maine nu mai stiam ce am facut.. la fel si in viata reala.. memoria pe termen scurt imi era afectata de pastile, din acest motiv le-am intrerupt treptat...si din fericire in cateva zile mintea mea a inceput sa functioneze la fel ca inainte, a inceput din nou sa caute raspunsuri la intrebari...
Vedeti voi, eu ma simt din nou copil, ma simt ca la 18 ani, am tras din inhalator ani de zile din cauza astmului bronsic in conditiile in care bagam si 2 pachete de tigari pe zi, in prezent cred ca am peste 5 luni.. s-a retras singur cu fiecare pas care il faceam spre bunatate absoluta. Instinctual pentru mine astmul a fost un semn, parca cineva vroia sa imi zica.. “Ionut, nu esti pe calea cea buna, ia masuri ca te vei curata”... am luat masuri... m-am lasat de tigari.. m-am simtit mai bine.. dar astmul tot nu a trecut.. pentru ca tot nu imi gasisem linistea interioara.. dupa 1 an jumate m-am luat iar de tigari, intre timp s-a agravat si a doua boala cronica.. psoriasisul.. am zeci de tuburi cu alifii si unguente de toate tipurile posibile.. si cu corticosteroizi si naturale etc.. degeaba.. pe zi ce trecea mai rau se intindea..
Din ziua revelatiei, cand am inceput sa simt pe zi ce trece, liniste, cand raspunsurile au inceput sa vina pe banda rulanta, psoriazisul a inceput sa se retraga si stiu ca daca voi continua sa fiu linistit, va disparea complet...
In spital din cauza stresului se agravase, i-am spus doctorului meu... m-a tratat cu superficialitate din punct de vedere spiritual.. social a fost ok.. a zis sa vorbesc cu ai mei sa imi aduca alifiile..
Astazi am avut chef de scris.. coincidenta sau nu... astazi este inaltarea.. iar eu am aflat de la televizor in timp ce scriam.. habar nu aveam... pentru ca toata viata mea am cautat semne.. habar nu aveam de religie, de ce scrie in biblie etc.. eu am invatat doar din televizor, internet, natura, oameni, animale etc.. si mereu eram superficial cand venea vorba de religie.. simteam instinctual ca exista Creatie... dar nu mi-am imaginat vreodata ca raspunsurile sunt atat de simple.. incat pana si cel mai needucat om dupa planeta isi poate da singur seama daca are timp sa se gandeasca profund la aceste lucruri.
Cand creierul meu a inceput sa proceseze informatia in alt mod, mi-am dat seama ca desi sunt peste 10000 de religii pe glob, si poate milioane de credinte personale.. toate au ca rezultat final acelasi lucru.. exista Creatie
Prin definitie Creatorul este PUR 100% perfectiunea intruchipata, si pentru mine plecand din acest punct a fost simplu sa fac urmatoarea analogie.. daca acest Creator este PUR 100% cum poate el sa creeze ceva RAU, este imposibil... si de ani de zile mi-am setat creierul sa interpreteze doar POZITIV orice actiune pe care alti oameni o vedeau ca NEGATIV, pana la punctul cand am reusit sa imi antrenez creierul atat de bine incat s-a deblocat...
Sunt capabil azi sa inteleg ca ADEVARUL este codat la nivel de ADN in fiecare din noi, toti suntem la fel, toti avem stocata informatia in creier, este doar chestiune sa invatam sa o accesam.. asa cum culturistii isi antreneaza muschii.. asta am facut si eu zi de zi.. fara sa constientizez... am muncit de mi-au sarit capacele din PASIUNE, am ajutat din suflet pe toti ce mi-au iesit in cale, am iertat la extrem pana si pe cei ce m-au furat, m-au jignit, m-au barfit... si zbang a facut click si am spart codul din creierul meu..
A fost si este un sentiment minunat.. sa intelegi Creatia in proportie de peste 90%, nu am cum sa o inteleg 100% pentru ca imi era teama ca imi voi face familia si prietenii sa sufere si mai mult.. si v-am spus orice actiune care aduce RAUL altor oameni, inclusiv al tau, nu este PURA.. si daca o faceam nu era ce si-ar fi dorit Creatorul cu adevarat.. nu puteam sa am pretentii ca ma apropi de dorinta lui/lor, dimpotriva ma indepartam.
Nu sunt singurul pe planeta care si-a dat seama de lucrurile astea, au fost multi in istorie, si in prezent sunt multi.. dar cred ca toti au realizat ce am realizat si eu.. atat timp cat nu esti 100% pur nu ai cum sa faci conceptul perfect, orice concept de viata ai creea cu mintea umana, va avea buguri...
Alti deliranti mistici din istorie, au incercat sa impuna credinta prin forta, de asta dupa atatea mii de ani tot nu avem echilibru total la nivel planetar.. ne batem joc de planeta pe zi ce trece, ne-am batut joc pe tot parcursul istoriei, de oameni, animale, plante and so on.. dar cu toate astea pe zi ce a trecut omul a invatat usor usor din greseli.. si pe zi ce trece se apropie din ce in ce mai mult de ceea ce si-a dorit Creatorul / Creatorii. Ca o paranteza vorbesc de Creator si la plural pentru ca o entitate pura, indiferent cat de multi ar fi tot ca UNU va fi perceputa... toti pentru unul.. unul pentru toti...
Cand acest Creator a intervenit, a impregnat informatia direct in ADN, e greu de explicat mai ales ca nu am studii, nu am educatie, ca sa pot explica ca un savant, dar explic cu vorbele mele cum pot.. in speranta ca alte minti minunate din Romania si din alte tari.. vor gasi raspunsul corect plecand de la analogiile mele..
Pentru mine creierul e impartit ca un calculator in 2 partitii sa zicem C si D, pe C e sistemul de operare plus ceva informatie, iar D este o partitie criptata cu o gramada de informatie pe ea, dar noi nu stim sa o accesam.. prin antrenament cu creierul, prin experienta de viata, unii oameni ajung sa o acceseze, dar in functie de puritatea lor sufleteasca acceseaza pana la un anumit nivel, nu ai cum sa accesezi totul pentru ca nu ai face fata la emotii.. fie te cureti.. fie innebunesti.. iti trebuie autocontrol maxim pentru a face fata volumului de informatie...
Din acest motiv in prezent delirantii mistici sunt considerati bolnavi psihici, si se baga pastile in ei la greu, pentru a le bloca sinapsele.. pentru a nu mai putea accesa acele informatii
Dintotdeauna m-am intrebat, de ce o civilizatie atat de avansata ca Mayasii au disparut subit... tre sa fi prea tampit sa dispari cand esti capabil sa intelegi astronomia atat de bine.. si atunci m-a plesnit raspunsul.. au disparut prin intentie.. s-au purificat toti.. si de aici frica mea sa fac public genul asta de informatii.. pentru ca omul intotdeauna a interpretat pe dos mesajele ce I s-au lasat...
Viata ti-a fost oferita ca sa o traiesti.. orice actiune faci nu trebuie sa faci RAU tie sau semenilor tai... iar cand vei fi PUR 100% si implicit nemuritor.. nu vei mai avea cum sa faci RAU la nimic.. nici macar unei bacterii.. asa cum ziceam si in alte posturi
Mayasii ne-au lasat mesaje de bine.. ne-au spus ca incepe un ciclu nou in evolutia umana, ciclul in care din ce in ce mai multi isi vor putea debloca mintea.. dar ce au interpretat oamenii? Apocalipsa...
Omul poate fi capabil prin forte proprii sa devina aproape nemuritor in maxim 20 de ani.. daca vrea..pana si pasul asta e doar un pas spre evolutie.. nu inseamna ca te-ai purificat complet
Delirantii mistici adeseori se indentifica printr-un sfant, asa cum si eu credeam ca sunt un fel de Ioan Botezatorul modern.. altii se cred Isus and so on...si din cauza asta sunt luati de bolnavi psihici.. Adevarul este ca atunci cand accesezi informatia cum trebuie, te apropii foarte mult de Creator, si incepi usor usor sa te autoidentifici ca si cum ai fi el.. sa simti ca el.. dar nu.. intotdeauna nu trebuie sa uiti cine esti.. de unde ai plecat..
Eu sunt Ionut... punct.. nu vreau bani, nu vreau putere, nu vreau sa creez o noua religie, nu vreau nimic, pentru ca stiu deja ca orice ar face omul pe pamant este deja programat.. orice actiune care el crede ca e Liber arbitru.. atat timp cat MORI nu exista liber arbitru...nici cand vei fi aproape nemuritor prin intermediul stiintei.. tot nu vei avea liber arbitru... doar 100% puritate sufleteasca aduce Liberul Arbitru... si atentie nici macar atunci nu sunt sigur.. pentru ca.. repet.. mi-am pastrat cu intentie pacate in mine pentru a nu pierde controlul emotiilor... trebuie sa am rabdare si poate pe viitor voi veni cu raspunsuri din ce in ce mai clare.. mai ales ca acum stiu sa imi folosesc creierul la un nivel mai ridicat.
Am spus ca VIDEO CHATUL poate salva Economia Romaniei, in maxim 5 ani, va intreb acum.. ne apucam de treaba serioasa? Sau veti continuua sa fiti ignoranti, superficiali si sa puneti totul pe seama Norocului? Cat mai intentionati sa dormiti?
Pentru Creator nu conteaza ca esti cersetor, hot, prostituata, criminal, violator etc.. atat timp cat vei regreta din suflet ce ai facut, te va ierta.. pentru ca el/ei sunt intruchiparea Puritatii. In realitatea umana totul se va schimba in viata ta, cand vei invata sa ierti... cand vei invata sa nu mai privesti superficial lucrurile.. cand iti vei pune intrebarile potrivite.
Nu este intamplare ca Romania are cele mai multe modele si studiouri din lume, nu este intamplare ca Romania este locul 2 in lume la viteza de internet... nici ca Romania are forma de PESTE, sau ca prin ea trece paralela 45, totul este PROGRAMARE... dar daca pe tine te intereseaza doar banii.. si nu pui suflet in ce faci...nu inveti din greseli, nu te autoeduci, nu inveti sa ierti, ai tot felul de frustrari tampite.. cand vreodata vei putea intelege ce iti povestesc eu aici?
Cu stima, Ionut




















