Atat timp cat ai constientizat cu forte proprii faptul ca nu ai luat decizii optime, si ai regretat.. esti pe drumul bun.. asta conteaza cel si cel mai mult.. sa iti constientizezi faptele proprii inainte de a deschide gura despre faptele altora...
Multumesc din suflet de share, foarte interesant.
Sunt berbec ca zodie.
Nu mai sunt suparat pe nimeni este doar perceptia voastra care imi interpreteaza cuvintele, jargoanele etc in fel si chip, eu sunt mai calm ca niciodata.
Tot din colectia de "coincidente" ale delirului mistic, va reamintesc o poezie...
Cand am studiat poezia asta in scoala, m-am identificat cu Eminescu, aproape la propriu, mai aveam putin si credeam ca sunt reincarnarea lui... de frica am lasat-o moale... nimeni nu stie ce am trait atunci.. e prima oara cand spun public...GLOSSA
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramâi la toate rece.
Multe trec pe dinainte,
In auz ne suna multe,
Cine tine toate minte
Si ar sta sa le asculte?...
Tu asaza-te deoparte,
Regasindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.
Nici încline a ei limba
Recea cumpana-a gândirii
Inspre clipa ce se schimba
Purtând masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noua toate.
Privitor ca la teatru
Tu în lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se cearta,
Tu în colt petreci în tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.
Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat începutul
Cine stie sa le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sa fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreaba si socoate.
Caci acelorasi mijloace
Se supun câte exista,
Si de mii de ani încoace
Lumea-i vesela si trista;
Alte masti, aceeasi piesa,
Alte guri, aceeasi gama,
Amagit atât de-adese
Nu spera si nu ai teama.
Nu spera când vezi miseii
La izbânda facând punte,
Te-or întrece nataraii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teama n-ai, cata-vor iarasi
Intre dânsii sa se plece,
Nu te prinde lor tovaras:
Ce e val, ca valul trece.
Cu un cântec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii-n scena,
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alaturi te strecoara,
Nu baga nici chiar de seama,
Din cararea ta afara
De te-ndeamna, de te cheama.
De te-ating, sa feri în laturi,
De hulesc, sa taci din gura;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Daca stii a lor masura;
Zica toti ce vor sa zica,
Treaca-n lume cine-o trece;
Ca sa nu-ndragesti nimica,
Tu ramâi la toate rece.
Tu ramâi la toate rece,
De te-ndeamna, de te cheama:
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teama;
Te întreaba si socoate
Ce e rau si ce e bine;
Toate-s vechi si noua toate:
Vreme trece, vreme vine.
(1883, decembrie)
Anul in care a scris poezia este 1883.. cand avea 33 de ani.. acum 130 de ani
Multora dintre voi v-a ramas in cap ca a murit de nebun.. veti avea ocazia undeva in viitor sa ii cereti scuze.. si el v-a iertat deja pentru superficialitatea voastra...A murit pentru ca a fost intoxicat cu mercur... doctorii credeau ca ii fac un bine.. dar au pus diagnostic gresit.. deci binele lor a dus la moartea unui om... any ring bells?
Multumesc Mihail